luni, 1 august 2011

Braşov II

Ne continuăm drumul pe spirala temporală care m-a adus în locul din care am plecat acum şapte ani, doar că acum sunt mai întreagă: am parcurs un mare capitol despre singurătate, tăcere, încredere şi încredinţare, asimilare şi disimulare, paşi mărunţi înăuntru-mi cercetând motivaţii şi sensuri de fond.

Am închiriat un apartament într-o casă frumoasă, în al cărui balcon respir brazii de pe Tâmpa şi de prin alte coame urbane. Mi-am amintit ce-am simţit demult când m-am întors după cele câteva luni de haos petrecute în Bucureşti: cea mai proastă zi aici e mai bună decât cea mai bună zi oricunde altundeva. Reconfirm.

Un comentariu:

  1. Nu te cunosc mai mult decat cele cateva randuri scrise si simt deja tot ce vrei sa exprimi cand spui ca te-ai bucurat de un trai linistit in SUa dar steril , cand ai zis ca nu ai apartinut , nu ai participat , nu ai legat prietenii profunde...si mai rau pentru mine este ca te intelg cand zici ca orice zi nasoala de acasa e mai buna decat orice zi buna de altundeva.
    Felicitari pentru curajul pe care l-ai avut ca te-ai intors si sa stii ca o sa fie foarte greu la inceput , dar se merita in final.
    Numai faptul ca poti trai zi de zi fara acea mare greutate a singuratatii , a dorului ...cand te simti rupta de lumea in care traiesti , ca si cand te uiti doar la televizor si nu aparti , nu esti acolo ..uneori te intrebi daca oare esti acolo fizic ori visezi...si in acelasi timp acea singuratate si liniste , viata aceea super ermetica si organizata si sufocanta te fac sa intri in contac cu tine insati, sa te cunosti mai bine si sa iti auzi vocea sufletului , iar asta te sperie mult la inceput, apoi nu ai cum sa nu ii fi totusi recunoscatoare tarii in care te-ai redescoperit si pe tine si mai ales propriile -ti radacini.
    Readaptare usoara!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...