sâmbătă, 21 mai 2011

Sapte ani in America (I)

Aseară am luat bilete. One-way tickets. Încă pare ireal dar schimbăm capitolul: am vândut casa, împachetăm și aterizăm în Brașov pe 2 iulie - impropriu spus, de vreme ce aeroportul e încă o himeră, dar starea de spirit în care ne aflăm suportă o metaforă.

Moment de bilanț dară: aici am învățat să conduc, să zâmbesc fără motiv și să fiu mamă. Am fost la școală și m-am lăsat de fumat. Am avut un servici comod, care plătește dublu salariului mediu de aici. Am avut prima, a doua, a treia și a patra mașină. Care o să îmi lipsească. Probabil singurul "lucru" care o să îmi lipsească. Am cumpărat, renovat, decorat, mobilat și vândut prima casă. Am plantat un brad argintiu când s-a născut Toma. Am pus flori roșii în fața casei. M-am bucurat de binefacerile unei vieți comfortabile, dar sterile. N-am aparținut, n-am participat, n-am legat prietenii profunde. Mi-am cultivat snobismul pentru că am făcut cumpărături din lipsă de ocupație - am o armată de pantofi și genți care ar trebui să îmi ajungă în următorii mulți ani.

Și acum ne întoarcem acasă. Cu o avere neprețuită: Toma și Andrei.

Un comentariu:

  1. curajos si cumva emotionant :-). sunt putini care mai fac asta dupa ce au plecat. pai ... sa veniti cu bine sau bine v-ati intors :-)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...