sâmbătă, 21 mai 2011

Sapte ani in America (I)

Aseara am luat bilete. One-way tickets. Inca pare ireal dar schimbam capitolul: am vandut casa, impachetam si aterizam in Brasov pe 2 iulie - impropriu spus, de vreme ce aeroportul e inca o himera, dar starea de spirit in care ne aflam suporta o metafora.

Moment de bilant dara: aici am invatat sa conduc, sa zambesc fara motiv si sa fiu mama. Am fost la scoala si m-am lasat de fumat. Am avut un servici comod, care plateste dublu salariului mediu de aici. Am avut prima, a doua, a treia si a patra masina. Care o sa imi lipseasca. Probabil singurul "lucru" care o sa imi lipseasca. Am cumparat, renovat, decorat, mobilat si vandut prima casa. Am plantat un brad argintiu cand s-a nascut Toma. Am pus flori rosii in fata casei. M-am bucurat de binefacerile unei vieti comfortabile, dar sterile. N-am apartinut, n-am participat, n-am legat prietenii profunde. Mi-am cultivat snobismul pentru ca am facut cumparaturi din lipsa de ocupatie - am o armata de pantofi si genti care ar trebui sa imi ajunga in urmatorii multi ani.

Si acum ne intoarcem acasa. Cu o avere nepretuita: Toma si Andrei.

Un comentariu:

  1. curajos si cumva emotionant :-). sunt putini care mai fac asta dupa ce au plecat. pai ... sa veniti cu bine sau bine v-ati intors :-)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...